- nu ma intelege gresit...sarea, te rog! ...nu sunt o spranceana religioasa, dar la carte scrie ca se va naste ceva intre noi. Apocalipsa... unii spun ca al treilea Ochi.
- simbolistica, totul e simbolistica...chiar si cartea. E simplu, ne ridicam, ne coboram si-atat. cat de inexpresiv ar fi omul fara lucrul asta simplu, nu crezi? ar fi plat!
- si eu gasesc ca avem o importanta majora, daca nu cruciala...da da. auzi? tu crezi in rai? adica...ma gandeam. noi de ce nu putem sa fim rotunde de exemplu, sau sa sarim de pe un ochi pe altul... am auzit ca in rai...
- de rai nu stiu, dar de iad cu siguranta am auzit...l-am si vazut. da... o fata buboasa smulgea fir cu fir pana la ultimul. ultimul! apoi cu o dunga neagra de creion a inceput sa mazgaleasca locul
- blasfemie!
- ciudat e ca cele doua dungi se ridicau, coborau. stii...importanta noastra...
- nu nu, inceteaza! nu mai vreau sa aud!
- mereu suntem atat de convinsi ca suntem buricul paman...
- taci! daca mai scoti un cuvant despre asta ma ridic si plec!
-...de-ai putea...
- poate exista totusi un rai...
- sarea, te rog
4 comentarii:
Excelent text!!! Si fotografia, insa eu cum am aplecare catre cele scrise...
excelent!!!
drumul spre buricul pamantului poate fi facut numai de ochi, sprancenele trebuie sa stea acasa, cuminti, punand sare in ciorba si ciorba in sare.
pe sprancene pot curge fulgi de zapada, chiar si vara.
dar pe ochi nu poate curge sarea, nici cand bate vantul incet si leagana salciile din titan.
noaptea ratustele se culca, sarea si buricul pamantului gadila varfuri de degete.
Daca mai scoti un cuvant, ma ridic si plec !
prea aglomerat buricul si-a bagat picioarele (in papuci) si a plecat in vacanta.
nu pleca
ciorba nu e inca gata
ti s-au uscat crengile in par. din par. le lasi ca amintire, stii cat de mult imi plac povestile, mai ales cele in care se aud foarfecele razand metalic de mine probabil, alt motiv n-ar avea.
mai ramai putin
vreau sa iti arat cat de buna imi iese ciorba.
promit ca de-acum incolo nu mai scot nici un cuvant
oricum mie-mi place mai mult dansul, cel cu pasi mici si moi si intotdeauna desculti.
cineva a fugit cu sarea...asa se intampla cand nu ai cei 7 ani de acasa
cum imi mai termin eu ciorba. ah sprancene afurisite...
niciodata nu mai sunt vremurile de altadata
de ce te ridici? nu pleca
pleaca
cine te-a pacalit ca pe ochi...
am sa termin ciorba mai incolo
Trimiteți un comentariu